O poarta deschisa spre cunoastere
  • Home
  • Cataloage
  • Orar
  • Resurse electronice
  • Servicii
  • Biblioteci şi colecţii
 
  • Despre noi
  • Universitatea de Vest din Timişoara
căutare
 
 

Premiul Nobel pentru Literatura - 2009

 

Premiul Nobel pentru literatură  pe anul 2009 a fost decernat scriitoarei germane de origine română Herta Müller , pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor (…)Romanele sale (…)dau cu detaliile lor cizelate o imagine a vieţii cotidiene a unei dictaturi împietrite", precizează Academia Suedeză.


Premiul este acordat în anul de graţie 2009, când se împlinesc 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi a regimurilor comuniste din întreaga Europă Centrală - într-o suprapunere ideatică perfectă: tema centrală a operei scriitoarei nu este doar descrierea dictaturii din România care i-a traumatizat viaţa până la 34 de ani, ci o demistificare acerbă absolută a oricărui regim totalitar, dezumanizant, într-o atitudine de radicalism etic unic.

“Acest premiu răsplăteşte o operă intensă ca o rană vie, produs al umilirii cotidiene şi al dezrădăcinării identitare. (Paul Cernat- critic literar)

„Timişoara este (şi) oraşul lui Karl Kerényi, Miloš Crnjanski sau Herta Müller, şi nu doar al performanţelor culturale locale româneşti (...)
În primul rând evoc singurătatea istorică de grup a celor din preajma lui Herta Müller, Richard Wagner, William Totok, Johann Lippet sau Helmut Britz sau Helmuth Frauendorfer(...)
Anul trecut, după multă vreme, Herta Müller a fost în Timişoara. Am însoţit-o la un cimitir din marginea oraşului împreună cu prietenul ei Lică Dolga, cunoscut baterist din lumea jazzului şi a bluesului timişorean. Am căutat prin cimitirul îngropat în zăpada de februarie, la marginea oraşului, şi am găsit, în cele din urmă, crucea sub care odihnea o bună prietenă a ei – o croitoreasă a cărei prietenie a păstrat-o până la capăt, deşi ştia că o turna în draci pe la Securitate. Herta s-a scotocit prin poşetă, a scos o ţigară din pachet şi a aşezat-o pe un braţ al crucii. Prietena aceea croitoreasa fuma mult, ne-a spus (...)

(Daniel Vighi - Herta Müller şi lumea exasperărilor sale http://www.danielvighi.ro/ )
                
Născută la 17 august 1953, în Niţchidorf, lângă Timişoara, într-un sat de şvabi bănăţeni, scriitoarea a avut o biografie incandescentă. 
În perioada 1973–1976 a  făcut studii de germanistică şi de limbă şi literatură română la Universitatea din Timişoara, dar nu a putut avea o slujbă stabilă. 
Aderând la Aktionsgruppe Banat ( „Grupul de Acţiune Banat”)- format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România care aveau o atitudine protestatară, complet conformă firii sale intransingente, libere  şi critice -a fost supusă la o continuă hărţuire de către Securitate.
Primul premiu a fost în 1981: premiul literar „Adam-Müller-Guttenbrunn” al cercului de literatură din Timişoara.
Volumul de debut, „Niederungen” (Depresiuni), apărut în 1982, puternic cenzurat,  reapare în 1984 în Republica Federală Germania, în varianta completă. Acest gest de insurgenţă i-a adus din partea guvernului român interzicerea dreptului de  a mai publica.
În  1987 Herta Müller a emigrat în Republica Federală Germania , unde  s-a afirmat ca o scriitoare viguroasă, cu o atitudine răspicat anticomunistă şi antitotalitară, multipremiată, încât  a fost nominalizată de guvernul german la Premiul Nobel pentru literatură în 1999 şi în 2008.
În limba română s-au tradus atât volume de proză , cât şi de poezie:
Încă de pe atunci Vulpea era Vînătorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger), Ed. Univers, 1995
Animalul inimii (Herztier), 1997, (ediţia a II-a), Iaşi, 2006
Regele se-nclină şi ucide (Der König verneigt sich und tötet), Ed. Polirom, 2005
În coc locuieşte o damă (Im Haarknoten wohnt eine Dame)[poeme -colaj], Ed. Vinea 2006
Este sau nu este Ion:[poeme-colaj], Ed. Polirom 2005, (volum scris în limba română) .

Romanul Der Fuchs war damals schon der Jager, 1992 (Încă de pe atunci Vulpea era Vânătorul) a fost, imediat dupa publicarea la Hamburg, ecranizat de Stere Gulea, în 1993, cu  Oana Pellea în rolul Irinei - profesoara timişoreană şicanată de securişti.
Ultimul roman „Atemschaukel”(Leagănul respiraţiei), în care redă aspecte din deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică, recent apărut la München, fusese deja nominalizat pentru Deutsche Buchpreis.

Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran
Copyright @ 2012 BCUT "Eugen Todoran".
Toate drepturile rezervate.
Web Design - Direct Design
Adresa de contact:
Bd. Vasile Pârvan, nr. 4A, 300223 Timişoara
Tel: +40 256 490 353
Tel/fax: +40 256 494 004
Relaţii cu publicul - tel: +40 256 491 233