O poarta deschisa spre cunoastere
  • Home
  • Cataloage
  • Orar
  • Resurse electronice
  • Servicii
  • Biblioteci şi colecţii
 
  • Despre noi
  • Universitatea de Vest din Timişoara
căutare
 
 

101+1 de povestiri şi un Epilog la Medgidia

 



Încă de la debutul din Desant ’83, Cristian Teodorescu a fost considerat cel mai tradiţionalist dintre desantişti. A continuat în acest stil al epicului tradiţional, în proză scurtă, fără nimic din textualismul sofisticat al generaţiei sale, ca un “optzecist atipic”.

Romanul Medgidia, oraşul de apoi (Ed. Cartea Românească, 2009) nu e structurat tradiţional în capitole, ci e compus din 102 povestiri-liliput, de 2-3 pagini, fiecare cu personajul său principal (din nucleul locuitorilor, sau pasager-dar semnificativ pentru întreg) şi cu titlu propriu, metaforic-sugestiv pentru câte o nuanţă ironică ori caustică, parodică ori tragică din secvenţa biografică a personajului pe care s-a focalizat  nararea  (Buick de holtei, Martirul Paulică, Şapte ani de ghinion cu suspendare, Un pocker pe ruseşte, Dans pe linie moartă, Costică Observatorul Astronomic,  Potcovarul Basil etc.) Ultima secvenţă narativă, “Oraşul de atunci şi cel de apoi”, singura mai lungă, 11 pagini,  ca un Epilog, leagă şi dezleagă toate firele epice ale romanului.

Toate aceste zeci de fire epice sunt urzeala narativă pentru un covor persan cu imaginea oraşului Medgidia - într-un deceniu de mărire şi decădere -între anii ’40 şi anii imediat postbelici ai “glorioasei victorii” sovietice a “Puterii populare”, o monografie social-economică, dar şi politică.  

Romanul este un gest de “memorie salvată” a istoriilor orale.

Medgidia este oraşul cu amprenta ţinutului dobrogean, pitoresc şi singular prin multietnicitatea sa: români, turci, ţigani, tătari, macedoneni, evrei etc. Multietnicitate plină de culoare, ca-n tablourile lui Iser-devotatul pictor al Dobrogei, relevată şi prin personajele diverse, transparente în titlurile povestirilor: Curcanii lui Tefik, Sharia şi imamul, Prasceai, prasceai!, Dom’ Caludi, Zizi şi Radie, Treburi ţigăneşti, Bairam Ramadan etc.

Povestea lui Zizi şi Radie de exemplu, readuce atmosfera familiar-duioasă a convieţurii multietnice “cu năbădăi”din “Take, Ianke şi Cadâr”, piesa de succes a lui V.I. Popa: Radie, fata turcului Tefik, e cerută în căsătorie de Zizi, fiul ceasornicarului, student la Litere şi Filosofie, în mod “scandalos”, fără nici un protocol de peţire. Compromisul e sub formă de “răpire”.”Tefik îi dăduse bani lui Zizi să închirieze un automobil”, cu care o “răpeşte” într-o noapte. chiar dacă Zizi îi propusese o răpire mai modestă, dar Tefik “nu putea fi de acord ca Radie a lui să fie luată de-acasă cu birja şi cu personalul”. “Cum ar veni mâine, Tefik , înţeles cu ceasornicarul, se duce la şeful de post, şi-i spune că i-a dispărut fata de acasă”. A doua zi “tatăl fetei răpite se cinstea cu tatăl răpitorului şi ceasornicarul, creştin, neânvăţat cu băutura, striga La illah il ala!”

În centrul unei comunităţi se spune că sunt biserica, şcoala şi… cârciuma.

Iar gara este locul prin care se vine şi se pleacă, loc de întâlniri şi plecări - pasagere sau definitive.

Semnificativ, pivotul naraţiunilor este localizat în restaurantul gării- al lui Fănică Theodorescu (romanul are dedicaţia: ”în memoria bunicilor mei, Ştefan şi Virginia Theodorescu”).

Alături de acest local, este cartografiat oraşul şi prin alte puncte nodale: “Hotelul Traian, prăvălii mici, o farmacie, două brutării […],  primăria, sala de baluri şi de întruniri a oraşului, două cârciumi, judecătoria, un atelier fotografic, încă un hotel, geamia[…]în deal, cartierul turcilor, cu case fără ferestre la stradă[…]tot în deal, singuratic, un imobil lung, “La Chelu”, iar în  vale barăcile regimentului de infanterie, pădurea Tortomanu…”.

Fiecare loc va avea reprezentantul său în nucleul locuitorilor oraşului, care se-ntâlneau la restaurantul gării, under formaseră un “Comitet de criză”, ce se aduna să dezbată ştirile şi evenimentele cotidiene, ca într-o altă “poiană a lui Iocan”.

Poliţistul Pomenea, chelnerul Ionică fostul Jacques angajat pe Orient Express, farmacistul Mihalache, şeful gării Tudorică şi Musica, şefuleasa gării, maiorul Scipion, Chelu, patronul de bordel, doctoriţa Lea ovreica, imamul Hassan,ori reprezentanţi ai micii negustorimi: angrosistul Haikis, blănarul Mandare, băcanul Sarkis şi Mangiurea, cârciumarul din piaţă, Cezărel boiangiul, care vor dispărea când,“după Eliberare”, îşi vor trece proprietăţile la stat, siliţi de neplata impozitelor tot mai aberante.

Locuitorii oraşului au făcut istoria mică, exersând arta de vieţuire şi supravieţuire sub tăvălugul istoriei mari, care însemnase legionarii şi Căpitanul, Patria şi Regele Carol, Basarabia şi Mareşalul Antonescu, Crimeea şi nemţii, cotul Donului şi ruşii…, ca în final,  să fie învinşi de comunismul rus şi “dictatura populară”.

Prin anii ’80, se relua la TV un mini-serial duios-umoristic, pe texte de Ion Băieşu, cu Tanţa şi Costel “În gară la Medgidia”(realizat prin ’67, cu tinerii de atunci  Octavian Cotescu şi Coca Andronescu). Nu mai e restaurantul gării, nu mai sunt actorii, dar filmul şi  cartea rămân,  căci, vorba lor: “Iubirea este un lucru foarte mare!”

 

À bon entendeur, salut!

Lectură plăcută!

 

P.S.: Solicităm comentarii, sugestii, colaborări cu articole, recenzii.

 

    Maria Niţu  celaru@bcut.ro

 
Evenimente Aprilie 2018


Acces gratuit la baza de date Taylor and Francis 

în perioada 18-30.04.2018

 din BCUT și UVT


Acces gratuit 

la colecțiile de reviste 

de la de Gruyter


Acces gratuit la urmatoarea bază de date:


Acces gratuit la două reviste
portugheze online:


Biblioteca memoriei 

BCUT deschide în 2017 pe pagina Bibliotecii memoriei un nou site Un document pe lună, menit să atragă atenția publicului asupra diferitelor tipuri de documente – scrise sau orale - ce există și pot fi consultate cu folos în bibliotecă


Documentul lunii martie 2017

Cartea unui primar timișorean

apărută în anul 1910 la Timișoara:

Discursurile dr. Telbisz Károly (1885 – 1910)


           


 


Proiectul PNII CAPACITĂŢI

Asigurarea accesului electronic national la literatura ştiinţifică pentru susţinerea şi promovarea sistemului de cercetare şi educaţie din România Anelis Plus.


Împrumut interbibliotecar (ILL)

Rezervarea şi prelungirea documentelor


LECTURN revistă trimestrială editată de

Biblioteca Centrală Universitară

„Eugen Todoran” din Timişoara



spam filtering
Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran
Copyright @ 2018 BCUT "Eugen Todoran".
Toate drepturile rezervate.
Web Design - Direct Design
Adresa de contact:
Bd. Vasile Pârvan, nr. 4A, 300223 Timişoara
Secretariat - tel : +40 256 494 004
Secretariat - fax : +40 256 494 004
Poarta - tel: +40 256 490 353
Relaţii cu publicul - tel: +40 256 491 233